creatorul de lumi. part 2

Intr,un tarziu,timp relativ si subiectiv chiar si pentru el, isi recapata constiinta de sine.
Se intrupa din acelasi nisip al plajei,din moleculele de apa ale oceanului,din vazduh. Cu un efort de vointa,lua o forma umanoida si pleca in cautarea Ei.
Incerca sa ia contact cu Eternul. Cetatea sacra a Creatorilor insa nu mai exista. Doar negru,vid mort unde inainte se faceau simtite spiritele confratilor sai.
Se opri o clipa si privi in jur. Totul se schimbase.Atinse usor stancile din jur,nisipul racoros al diminetii si zambi. Trecusera,din nou mii de ani de cand..de cand recrease lumea aceea stearpa si pe Ea. Imagini vechi ii modificau efluviile mintii..acea ultima zi,cand REUSISE . Cand isi consumase intreaga energie modificand atomii planetei aceleia sterpe si construind umanoizii. Totul pentru ea. Desigur ca trupul ei material pierise de mult,arhitectura oamenilor,acestor biete creaturi,era atat de fragila.
SI totusi, o Iubise. Stia asta. Si vazuse asta in ochii ei,atunci cand pe marginea nefiintei,spiritul lui se imprastiase in tot ce exista.
ARE S,O CONSTRUIASCA DIN NOU. Gandul asta il ocupa incet-incet.
Niciodata nu mai simtise ca atunci.
Uneori,cand paseau amandoi pe plaja lunga, nu se putea abtine sa nu priveasca cu mirare si bucurie creatura aceea mica,efemera si plapanda,care totusi il facuse sa inteleaga ca toate puterile demiurgice ale Creatorilor sunt fade in comparatie cu scanteia mica ce arde in umani.
Isi sustrase spiritul din noianul amintirilor si se disipa in astral. Ea trebuie sa fie pe aici,principiul ei vital..
Parasind lumea materiala,isi deschise aripile de fum si se arunca in raul negru al Forjei sufletelor. Se opri langa poarta prin care ele ieseau in lume,si privi. Nu mai zambea.
Suflete deformate,anormale,cu emanatii neobisnuite,pluteau in dezordine.

Instinctiv,simti. Ea,spiritul ei era acolo ! Trebuia sa o gaseasca. Altfel.,..
Altfel totul era pierdut. Eternul se putea darama ca un zid de nisip,galaxiile topi,nu.i pasa.
Simti un vifor rece dandu.i tarcoale. Efluviile unei alte entitati ca si el. Totusi ceva nu era in ordine.
-Ah,tu erai Suroc ,zambi destinzandu.se. Celalalt Creator se intrupa aproape.
-Da, chiar eu,ranji celalalt,oarecum familiar. Ce onoare sa primesc aici pe cineva de calibrul tau,Zael.Vestea despre obsesia ta pentru umanoizi a facut ceva valuri in Etern.Si mai ales pentru un umanoid.
-Nu e o obsesie,zambi. Ce se intampla aici ?
-Nimic,rase celalalt. Stii,desigur,Eternul a fost distrus.Prea multi dintre noi isi murdareau spiritul cu creatiile lor. Creatorii paraseau cetatea eterna,preferand existente mizere,organice. Ultimul ordin dat de Triumvir este sa distrugem TOATA EXISTENTA.
-Nu! Nu poti face asta! .Stii la fel de bine ca spiritele lor vin din marea Sursa. Nu le poti distruge,niciunul din noi nu poate,de unul singur,striga  Zael. Nu putea intelege de ce Triumvirul a dat asemenea ordine. Ei,care isi dedicau existenta organizarii si protejarii vietii,sa doreasca disparitia ei..
-Ha,ha,ha ! Desigur ca nu pot,arunca Suroc,insa pot distruge suportul material,si pot infecta spiritele lor,asa incat sa nu se mai poata individualiza. Ai venit dupa ea, nu ,Zael ? ranji celalalt. Cum dracu' te,ai putut lasa infectat de minciunile si visele prostesti ale bietelor furnici numite oameni ?
-De.ai stii ce putere exista in 'bietele furnici' , zambi Zael. Ei o numesc Dragoste. Eu am perceput,o ca pe exact ceea ce e. Forta subtila,misterioasa,ce da cu adevarat sens. Daca sunt infectat de ea, nu vreau sa ma vindec,Suroc.  Si acum da,mi.o ! 
-Nu. Ea,si toti ceilalti,de pe toate planurile existentei,nu va mai capata forma fizica nicicand. Va trebui sa ma omori,ranji draceste celalalt.
-Atunci am s,o fac,sopti Zael. Ce intorsatura urata luasera lucrurile. Simtea o vibratie straina in corpul sau astral. Nu putea concepe sa distruga o alta entitate inteligenta,el care creea viata.
-Suroc, lasa.ma s,o iau ,doar pe ea. Nu mai sunt stapanul meu.
Celalalt, se risipi, intr.un hohot de ras, in mii de potentialitati. Zael isi descompuse principiul in toate spatiile-timpurile odata si.l prinse. Simtea ceva strain, corumpandu.i Purul interior,dar nu putea pierde. Nu acum.Nu inca! Doua energii colosale se spargeau una in alta dincolo de planul material,se contopeau. Stia ca e doar o singura posibilitate de a distruge definitiv un Creator. Aceea de a,i distruge principiul vital,de fapt, ideea,sau vointa ce tinea laolalta toate legaturile spiritului sau.
Ei erau niste 'lentile' in care se concentra toate puterea creatiei din toate universurile. Unelte ale lui ''VREAU''.
Isi focaliza toata energia si destrama legaturile ce tineau principiul lui Suroc, lasandu.si emanatiile sa atinga, hotarele planului cosmic..
Am gasit,o ! isi zise plin de speranta. Undeva, plutea usor un spirit.Ar fi recunoscut,o dintre toate . Isi intinse tentaculele mintii si o trase usor . Era timpul sa se reintoarca pe planeta aceea.
Se reintrupa intr,un tarziu pe aceiasi plaja. Desi era obosit, mintea lui incepu deja sa construiasca atomii trupului ei. Metale grele,substante organice,aminoacizi, toate se organizau ca prin minune in configuratii specifice. Nucleele atomice isi atrageau electronii,ce se oranduiau cuminti pe straturile cuvenite,tesuturile,pielea..era gata.
Maine am s,o revad din nou,zambi el obosit, in timp ce ultimele legaturi si cele mai delicate se stabileau intre suflet si invelisul sau.
Se disipa in vantul de seara si isi pierdu individualitatea.


image from photobucket.com