sâmbătă, 11 iunie 2011

Nu,i asa ca luna e uneori mov ?
Se uita la mine cu ochii aia albastri.
Tac. Uneori nu stiu ce sa spun. Sau nu vreau.
Adie vantul..usor de tot,ca o parere. Cuprind cu privirea tarmul asta necunoscut
. Nu stiu unde m,a adus coconul meu spatio-temporal. E ca un test de fiecare data. Ma transporta si ma arunca in cate o realitate,apoi dispare. Pana cand inteleg.
 Acum aceasta ea ma intreaba ceva. Oare am mai intalnit,o ? Sau e ,de fapt,aceeasi ea risipita in toate lumile ?
-Luna nu e mov ,ii arunc dintr,o data intepat. Cine esti ?
Zambeste. Ma asez pe nisipul inca fierbinte. Valuri,vin ,unul dupa altul,imprastiindu.se pe plaja. Oare aici ce trebuie sa invat..?,ma intreb. Oare nu cumva scopul calatoriei e sa ma invat pe mine ?
Se aseaza langa mine si tace,la randul ei. Ma enerveaza albastrul ala scanteietor din ochii ei.
-De fapt,ce vrei de la mine ? ,o intreb.
-TU ce vrei de la tine ?
-Sa fiu mai bun decat sunt. De asta calatoresc.Sa invat.Sa inteleg.
Se rezeama cu capul pe umarul meu,si deseneaza ceva in nisip cu degetele.
Sunt obosit.Atat de obosit.. Ma intind pe nisip .
Azi nu mai vreau sa plec nicaieri.Sa explorez,sa vad. Azi vreau doar sa nu fiu. SI nu dau 2 bani pe ce culoare are luna. Nici pe femininele cu ochi albastri. Tarmurile sunt banale,si valurile supraestimate! Destinul o himera,si dragostea un moft. Duca,se dracu' toate enigmele din lume,oamenii si pestii cu 7 picioare !
Desi poate ca ar fi buna pentru o felatie incognito. Hm..prea mare deranjul.
-Nu stii cine sunt ? zambeste .
-Nu, si nu m,ar interesa nici daca ai fi tipa din reclama la pasta de dinti. Mi,e lehamite de voi femeile,desi sunteti bune pentru eliminarea tensiunii.
 Ce mama naibii,tot apareti ca un laitmotiv peste tot ? rad zgomotos.
Ma ridic ,si o iau la fuga. Departe de tot. Plaja se intinde pana la limita orizontului.

7 comentarii:

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.